Rezultatele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research arată date încurajatoare, românii fiind din ce în ce mai implicați în protejarea mediului înconjurător prin reciclare. 58% dintre români declară că întotdeauna colecteză separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional.
Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri cum ar fi bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile, iar ca tendiță generală observăm că generația Z (18-24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.
De cele mai multe ori deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menționează că se ocupă personal de transportarea deșeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.
În ceea ce privește modalitatea de predare a deșeurilor reciclabile colectate, 80% dintre români obișnuiesc să le predea separat pe categorii (plastic, sticla, metal și hârtie), iar 20% amestecate.
Dacă ne referim la situația celorlalte categorii de deșeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici și becuri) obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).
Lipsa unei infrastructurii optime de colectare și neîncrederea în gestionarea corectă a deșeurilor sunt principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult
Principalele bariere ce îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), aspect menționat în mai mare măsură de rezidenții din mediul urban (39% vs. 29% mediul rural), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) sau lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).
Alte obstacole menționate de români au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%) sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).
Analizând comportamentele românilor care și-au înlocuit electrocasnicele mari în ultimii 10 ani, 42% au ales să le predea pe cele vechi prin programul Rabla pentru electrocasnice, 31% să apeleze la serviciile unui centru/ firmă de reciclare, 30% să le predea la magazinul de unde au cumpărat electrocasnicele noi și 24% să le păstreze de rezervă sau să le ducă în altă parte.
